Deshidratarea în avion: de ce aerul din cabină este atât de uscat și cum afectează organismul

Deshidratarea în avion este un fenomen frecvent cauzat de umiditatea foarte scăzută din cabina aeronavelor comerciale, care poate ajunge la doar 10–20%. Aerul utilizat pentru presurizarea cabinei provine de la altitudini mari, unde conținutul de vapori de apă este foarte redus. În timpul zborurilor, acest aer uscat poate provoca simptome precum sete, buze uscate, piele uscată, iritații oculare sau oboseală. Pentru majoritatea pasagerilor aceste efecte sunt ușoare și temporare, însă pot deveni mai evidente în timpul zborurilor lung-curier. Hidratarea corespunzătoare și evitarea alcoolului sau a cafelei pot reduce aceste simptome.

1.      Ce se întâmplă cu corpul uman în timpul zborului

Mulți pasageri observă că după câteva ore de zbor apar simptome precum sete, buze uscate, piele uscată sau oboseală. Aceste senzații sunt legate de mediul specific din cabina aeronavelor comerciale.

Unul dintre factorii principali este umiditatea foarte scăzută a aerului din avion. În timp ce umiditatea optimă în clădiri sau locuințe este de aproximativ 30–60%, în cabina unui avion aceasta scade frecvent la 10–20%, uneori chiar mai puțin.

Acest nivel de umiditate este comparabil cu aerul din unele regiuni deșertice și poate duce la uscarea mucoaselor, a pielii și la senzația de sete.

Deși pentru majoritatea pasagerilor aceste efecte sunt ușoare și temporare, în timpul zborurilor lungi ele pot contribui la deshidratare ușoară și oboseală.

2.      De ce aerul din avion este atât de uscat

Aerul utilizat în cabină provine în mare parte din exteriorul aeronavei.

La altitudini de croazieră de aproximativ 10.000 metri, aerul exterior este extrem de rece și conține foarte puțini vapori de apă. Acest aer este comprimat, încălzit și introdus în cabină prin sistemele de control al mediului (Environmental Control System).

În timpul acestui proces, umiditatea relativă scade foarte mult, iar rezultatul este aerul uscat caracteristic cabinei avionului.

Din motive tehnice, companiile aeriene evită creșterea semnificativă a umidității în cabină. Umiditatea ridicată ar putea produce condens, coroziune sau probleme electrice în structura aeronavei.

Prin urmare, cabina este menținută la un nivel redus de umiditate pentru a proteja structura avionului și sistemele de bord.

3.      Cum afectează aerul uscat organismul

Aerul uscat din cabină poate produce mai multe efecte asupra organismului, în special în timpul zborurilor lungi.

Cele mai frecvente includ:

—      uscarea mucoaselor

Mucoasa nasului și a gâtului poate deveni mai uscată, ceea ce poate provoca senzație de gât iritat sau sete.

—      ochi uscați

Pasagerii care poartă lentile de contact pot observa iritații sau disconfort ocular.

—      piele uscată

Aerul uscat accelerează evaporarea apei de la nivelul pielii.

—      senzație de oboseală

Combinația dintre aerul uscat, presiunea redusă și hipoxia ușoară poate contribui la oboseală în timpul zborului.

Aceste simptome sunt în general ușoare, dar pot deveni mai evidente în timpul zborurilor lung-curier.

4.      Deshidratarea reală vs senzația de deshidratare

Mulți pasageri cred că zborul produce deshidratare severă. În realitate, studiile de medicină aeronautică arată că pierderea suplimentară de lichide este relativ mică.

În timpul unui zbor de aproximativ 8 ore, organismul poate pierde în medie aproximativ 150 ml de apă în plus, cantitate care poate fi ușor compensată prin consum normal de lichide.

Totuși, senzația de uscăciune a mucoaselor și a pielii poate crea impresia de deshidratare mai severă.

5.      Simptome frecvente asociate cu deshidratarea în avion

Printre cele mai frecvente simptome raportate de pasageri se numără:

—       sete

—       buze uscate

—       piele uscată

—       iritație oculară

—       oboseală

—       dureri de cap.

Consumul insuficient de lichide, alcoolul sau cafeaua pot accentua aceste simptome.

6.      De ce zborurile lungi pot accentua deshidratarea

Durata zborului joacă un rol important.

Pe zborurile lung-curier:

—       expunerea la aer uscat este prelungită

—       consumul de lichide poate fi insuficient

—       oboseala și hipoxia ușoară pot accentua simptomele.

În aceste condiții, pasagerii pot experimenta o scădere ușoară a nivelului de hidratare.

7.      Cum poți preveni deshidratarea în avion

Există câteva măsuri simple care pot reduce efectele aerului uscat din cabină.

—      consumul regulat de apă

Este recomandat să se consume apă în mod regulat pe durata zborului.

—      evitarea alcoolului

Alcoolul poate accentua deshidratarea și oboseala.

—      limitarea cafelei

Cafeaua are efect diuretic și poate contribui la pierderea de lichide.

—      utilizarea lacrimilor artificiale

Pentru persoanele care poartă lentile de contact, lacrimile artificiale pot reduce disconfortul ocular.

—      hidratarea pielii

Cremele hidratante pot ajuta la reducerea uscăciunii pielii.

8.      Cine poate fi mai sensibil la deshidratarea în avion

Deși majoritatea pasagerilor tolerează bine condițiile din cabină, anumite persoane pot fi mai sensibile.

Printre acestea se numără:

—       vârstnicii

—       copiii

—       pacienții cu boli respiratorii

—       pacienții cu boli cronice

—       persoanele care iau medicamente diuretice.

Pentru aceste categorii, menținerea hidratării este importantă.

9.      Legătura dintre deshidratare și oboseala în avion

Deshidratarea ușoară poate contribui la senzația de oboseală în timpul zborului.

Aceasta se combină cu alți factori specifici mediului din avion:

—       presiunea redusă

—       hipoxia ușoară

—       statul prelungit pe scaun

—       modificarea ritmului circadian.

Din acest motiv, pasagerii pot simți oboseală chiar și după zboruri relativ scurte.

10. Expertiza AMEGA în transport aeromedical

În transportul aeromedical, evaluarea mediului din cabină este esențială pentru siguranța pacienților.

Echipa AMEGA Medical Transport, coordonată de Dr. Valentin Dinga, analizează frecvent modul în care factori precum:

—       presiunea cabinei

—       oxigenul

—       umiditatea

—       durata zborului

pot influența starea pacienților.

În funcție de diagnosticul pacientului, echipa medicală poate recomanda:

—       utilizarea oxigenului în timpul zborului

—       escortă medicală

—       transport pe targă în avion

—       sau transport cu ambulanță aeriană pentru pacienții care nu pot călători în siguranță pe zboruri comerciale.

Întrebări frecvente despre deshidratarea în avion

De ce este aerul din avion atât de uscat?

Aerul introdus în cabină provine de la altitudini foarte mari, unde conținutul de vapori de apă este extrem de redus.

Cât de scăzută este umiditatea în avion?

Umiditatea din cabina avionului este de obicei între 10% și 20%, mult sub nivelul confortabil din locuințe.

Este periculoasă deshidratarea în avion?

Pentru majoritatea pasagerilor nu. În general este vorba doar de o deshidratare ușoară și temporară.

Câtă apă ar trebui să bei în timpul zborului?

Medicii recomandă consumul regulat de apă pe durata zborului, în special pe zborurile lung-curier.